In localitatea Peri din Maramuresul de pe dreaptaTisei (astazi in Ucraina), la mica departare de comuna Sapanta a existat o importanta manastire, ctitorie adinastiei voievodale a Dragosestilor.

Mai inainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Drag, sa intemeieze la Periprima manastire din Maramures, in aceste locuri au existat, din vechi timpuri, comunitati isihaste; inca de la sfarsitul secolului XIII, luase fiinta aici o mica sihastrie, aflata ingrija inaintasilor lui Dragos Voda, cu hramul “Sfantul Arhanghel Mihail”, protectorul acestei familii..

In prima jumatate a secolului al XIV-lea s-au adunat aici mai multi calugari, sfantul asezamant a fost inzestrat cu terenuri si constructii si astfel sihastria a devenit cu timpul oimportanta manastire.

Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri, intinse terenuri si auridicat o biserica din piatra, iar in 13 august 1391, lacererea lor, printr-o diploma a patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, manastirea e ridicata la rangulde Stavropighie Patriarhala, cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi.

Incepand de la aceasta data, sediul central al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului s-a aflat, timp de 312 ani, cu mici intermitente, la Manastirea Peri.

Dupa 1391, viata sihastra, aflata sub obladuirea egumenului Pahomie – exarh patriarhal peste Maramures si tinuturile invecinate: Arva, Bereg, Ugocea, Salaj, Ciceu,Unguras si Bistrita – cunoaste o dezvoltare fara egal.

Egumenul Pahomie a incurajatdezvoltarea vechilor sihastrii Barsana, Cuhea si Biserica Alba, infiintand noi asezaminte. Tot el a pus bazele scolii de caligrafi de la Manastirea Peri unde au fost copiate si traduse in romaneste pentru prima data “Psaltirea”, “Faptele Apostolilor” si “Evanghelia”.

Mare si sfanta ramane aceasta lucrare peste veacuri, pentru ca de atunci a inceput Dumnezeu sa vorbeasca in limba romana cu neamul nostru.

La Manastirea Peri a functionat o tipografie in care s-au tiparit carti de slujba si de invatatura crestina. Aici si-au avut resedinta zeci de episcopi ortodocsi ai Maramuresului, intre care si Iosif Stoica, intaistatatorul din anii 1690-1711.

El afost canonizat cu numele Sfantul Ierarh Iosf Marturisitorul din Maramures, praznuit de Biserica la 24 aprilie. Manastirea Peri a fost distrusa si desfiintata in 1703 in timpul rascoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea.

Astazi, prin grija parintelui Grigore Lutai de la biserica din Sapanta, a avut loc refacerea manastiri. Ea este amplasata intr-un parc dendrologic, intr-un spatiu mirific dintr-o padure seculara. Biserica, asezata pe un soclu de piatra, este construita in stil maramuresean,din lemn masiv de stejar. Impresionanta turla ce se ridicata la aproape 78 m deasupra solului transforma edificiul in cea mai inalta biserica de lemn din lume.